1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cum ajunge praful din Sahara în Europa?

Clare Roth
29 aprilie 2024

Furtunile de praf care aduc particule din Sahara spre Europa se întâmplă regulat de mult timp. Dar cum se formează ele? Cum se deplasează? Și cum ne putem proteja de ele?

https://p.dw.com/p/4fHuM
Grecia Atena praf saharian
Atena văzută de sus, în mijlocul furtunii de praf - cea mai de amploare care s-a înregistrat în Grecia din 2018 încoace, conform datelor oficialeImagine: ANGELOS TZORTZINIS/AFP/Getty Images

Praful din Sahara a ajuns săptămâna aceasta la mii de kilometri distanță până la Atena. Ceea ce a generat imagini impresionante, ca și cum Acropole s-ar fi mutat brusc pe planeta Marte. Totul a fost acoperit în roșu-portocaliu.

Faptul că furtunile aduc praful din Sahara spre Europa nu este o noutate și se întâmplă de multă vreme. Acest articol explică modul în care se formează astfel de furtuni, cum se deplasează ele și dacă reprezintă vreun pericol.

Cum se formează o furtună de praf în Sahara?

Furtunile de praf se formează când vânturi puternice bat în Sahara în condiții de umiditate foarte redusă. Acest deșert se întinde pe o suprafață foarte întinsă din nordul Africii. Nisipul din deșert este alcătuit din numeroase particule diferite, explică pentru DW Carlos Perez Garcia-Pando, expert în nisip și praf la Barcelona Supercomputing Center.

Unele particule sunt mari și grele, acestea sunt primele particule luate de vânturile puternice. Dar nu acestea sunt particulele aduse de vânt peste Marea Mediterană în Europa.

Când aceste elemente cad din nou pe sol, ele dislocă alte bucăți de nisip agregat, care se răspândesc în particule ultrafine de praf, luate apoi de vânt și purtate peste tot, tocmai pentru că sunt atât de mici și ușoare.

Pentru formarea unei furtuni de nisip este nevoie ca aerul și solul să fie foarte uscate. Altfel, particulele se contopesc și capătă din nou greutate, ceea ce le face imposibil de transportat de vânt pe distanțe mari. Furtunile de praf se formează mai ales în regiunile cu puțină vegetație, întrucât plantele ar înfrâna vântul iar praful ar rămâne blocat în vegetație.

Grecia Atena praf saharian
Furtuna de praf saharian a colorat în roșu capitala GrecieiImagine: Costas Baltas/Andalou/picture alliance

De ce aduc aceste furtuni praf înspre Europa?

Astfel de fenomene se întâmplă regulat în deșertul Sahara. Pentru ca ele să străbată mii de kilometri înspre nord, este nevoie de vânturi puternice.

În majoritatea cazurilor, un front atmosferic de joasă presiune transportă praful saharian peste Marea Mediterană spre Europa. Aceste sisteme meteorologice sunt foarte puternice și generează vânturi masive în sensul invers acelor de ceasornic, arată Garcia-Pando. Ele au loc mai ales la început de an.

Particulele de praf care zboară spre Europa pot rămâne atât de mult timp în aer pentru că sunt mult mai mici decât nisipul, care cade mult mai repede înapoi pe sol, explică pentru DW Stuart Evans, expert în praf la University of Buffalo din New York. "Ceea ce ajunge în Europa este o furtună de praf, dar nu o furtună de nisip", subliniază Evans.

Grecia Atena praf saharian
Praful saharian roșu a colorat în portocaliu cerul Atenei în această săptămânăImagine: Marios Lolos/Xinhua/imago images

Sunt furtunile de praf o problemă?

"Acest lucru s-a tot întâmplat în istorie, praful este aproape la fel de bătrân ca Pământul", spune Garcia-Pando. "Nu este nimic nou."

La analizarea acestor fenomene, obiectivul este înțelegerea lor mai aprofundată și a impactului lor asupra oamenilor și climei, spune Garcia-Pando. Praful nu ar fi întotdeauna ceva negativ: el ar fi un fel de nutrient pentru păduri și oceane, deoarece conține fier și fosfor.

Cantitatea de praf de pe planeta noastră a crescut în comparație cu perioada preindustrială, spune Garcia-Pando. Ceea ce s-ar datora prelucrării solului de către oameni și modificărilor climatice.

Legat de schimbările climatice, Garcia-Pando oferă exemplul izvoarelor de apă, care se usucă pe timp de secetă. "Când un lac seacă, sedimentele din acesta devin extrem de uscate și se pot disloca și răspândi foarte ușor în atmosferă", arată expertul.

În prezent, oamenii de știință nu pot spune cu siguranță dacă modificările climatice provoacă mai mult sau mai puțin vânt. Este deci dificil de prognozat cum se vor manifesta aceste furtuni de praf în viitor.

Furtună de praf în India
Furtună de praf la New Delhi în IndiaImagine: Reuters/A. Abidi

"Este unul din lucrurile cel mai greu de estimat când facem prognoze despre viitorul prafului", spune Garcia-Pando. "Trebuie să înțelegem cum se formează vânturile în diverse situații, nu doar vânturile normale, ci și cele extreme." 

Cine se confruntă în Europa cu furtuni de praf, ar trebui să țină cont de aceleași recomandări ca în perioadele cu aer poluat, indică Garcia-Pando. Praful este periculos pentru căile respiratorii. Sunt recomandate purtarea unei măști și evitarea activităților sportive în aer liber. Este valabil mai ales pentru persoanele cu boli ale aparatului respirator.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.